Studiu: cum percep românii schimbările climatice și cum acționează pentru mediu acasă și la birou

Am realizat un studiu împreună cu Questia Group, agenție independentă de cercetare de piață, pentru a afla cum percep românii schimbările climatice, cât de mult îi îngrijorează acest fenomen și dacă simt că schimbările climatice îi vor afecta la nivel personal. Totodată, am măsurat și nivelul de adopție al unor acțiuni sociale și de mediu și am evaluat modul în care românii își privesc angajatorii atunci cand vine vorba de responsabilitatea corporativă. Derulată în perioada 3-5 octombrie 2017, cercetarea are la bază un eșantion de 502 respondenti, iar marja de eroare este de +/- 4%.

Majoritatea românilor consideră schimbările climatice o realitate

91.6% dintre respondenți consideră schimbările climatice o realitate, iar 86.8% dintre respondenți consideră că schimbările climatice sunt cauzate în mare parte de activitățile umane. Doar 11,3% consideră că schimbările climatice sunt cauzate de factori naturali și 1,9% spun că există un alt factor.

Rezultatele arată că, în mare parte, percepția românilor față de schimbările climatice este în acord cu opinia comunității științifice internaționale. Mai exact, 97% dintre oamenii de ştiinţă sunt de acord că schimbările climatice sunt reale şi sunt cauzate de oameni.

Peste jumătate dintre respondenți sunt de părere că efectele schimbărilor climatice în România se pot vedea deja

La nivel general, respondenții sunt îngrijorați de schimbările climatice, aproximativ 75% spunând că îi îngrijorează acest fenomen, iar mai mult de 60% cred că vor fi afectati la nivel personal de schimbările climatice. În plus, 58.2% dintre respondenți recunosc că efectele schimbărilor climatice în România se pot vedea deja în prezent.

Conform unui raport al Agenției Europene de Mediu, schimbările climatice cauzează la nivelul regiunilor din Europa condiții meteorologice mai extreme, precum valuri de căldură, inundații, perioade de secetă și furtuni mai frecvente și mai intense.

Economisirea energiei, nerisipirea mâncării și economisirea apei sunt principalele acțiuni practicate în viața personală/acasă

În ceea ce privește acțiunile practicate la nivel personal, cele mai frecvente sunt economisirea energiei (63.3%), nerisipirea mâncării (59.8%), economisirea apei (55.4%) și achiziționarea de produse alimentare locale și de sezon de fiecare dată când au posibilitatea (54.6%). Activități precum donarea pentru cauze sociale sau de mediu, voluntariatul sau refuzarea pungilor de plastic la cumpărături au un grad de adopție mai scăzut.

Doar 10% dintre respondenți propun angajatorului idei sau soluții pentru reducerea impactului social sau de mediu

Când vine vorba de acțiuni aplicate la locul de muncă, economisirea energiei (53.6%), a apei (51.8%) și folosirea transportului în comun, a bicicletei sau a mersului pe jos pentru a ajunge la birou (51.6%) sunt cele mai frecvente activități adoptate de respondenți. Partajarea mașinii (carpooling) sau propunerea unor idei pentru reducerea impatului social sau de mediu sunt acțiunile puse în practică cel mai puțin.

Românii nu primesc suficiente informații de la angajatori despre cum pot avea o abordare responsabilă în munca lor

61.6% dintre respondenti au răspuns că primesc puține informații sau deloc de la angajator despre cum pot avea o abordare responsabilă față de mediu și din punct de vedere social în munca lor. Acest rezultat arată o implicare redusă a angajatorilor în dezvoltarea de practici sustenabile și un efort redus al acestora în ceea ce privește implicare și educarea angajaților în această direcție.

Câteva recomandări:

• De la conștientizare la acțiune - Dacă există deja un nivel de awareness ridicat al românilor în ceea ce privește problema schimbărilor climatice, recomandăm autoritaților și ONG-urilor de mediu să investească mai mult în programe și inițiative care să permită o trecere de la nivelul de conștientizare la cel de acțiune. Programe care să le ofere românilor condițiile necesare pentru a acționa pentru combaterea schimbărilor climatice și care să ducă în timp la schimbări de comportament (ex: sistem de colectare selectivă a deșeurilor eficient; dezvoltarea sistemului public de transport; piste de biciclete; programe care să încurajeze oamenii să-și folosească mașinile mai puțin în orașe; mai mult spațiu pentru natură în mediul urban etc.).
• Companii în care cultura organizațională să favorizeze dezvoltarea unor comportamente responsabile – E timpul ca businessurile să înteleagă că nu pot deveni responsabile față de mediu și din punct de vedere social dacă nu implică resursa lor principală – resursa umană. Încurajând angajații sa contribuie cu soluții pentru o dezvoltare durabila și, în acelasi timp, implicandu-i în programe strategice de sustenabilitate, companiile pot avea un impact pozitiv real.